Descoperită în anul 1984 de către speologii Clubului Politehnica din Cluj şi este dezvoltată pe patru nivele, lungimea totală a galeriilor fiind de 3.146 m. Peştera Piatra Altarului se diferenţiază prin spectaculozitatea formaţiunilor, ce îţi taie răsuflarea prin grandoare, gingăşie, finisaje naturale perfecte şi pline de graţie
Din cele patru nivele, unul este activ unul semiactiv şi două fosile. Caracteristica acestei peşteri o reprezintă bogăţia şi varietate de speleoteme calcitice.
Este o cavitate foarte bogată în formaţiuni, dar şi varietatea de speleoteme calcitice este de excepţie. Sala Palatului şi Galeria Paradisului sunt cele mai renumite, iar dintre formaţiuni, macrocristalele de calcit, buzduganii şi nuferii, cristalele scheletice de calcit, în formă de triunghiuri excavate, stalagmitele monocristal, coloanele tip palmier, draperiile, coralitele, perlele de peşteră, etc.
“Densitatea cristalelor este printre cele mai mari din lume. S-au format sub apă, fiind singura de acest fel din România. Accesul în peşteră este destul de greoi, nu este o peşteră pentru novici”, susţine Radu Ghiţulescu, speolog la Politehnica Cluj.
Galeria „Palatul” este o sală înaltă de 30 metri, cu formaţiuni rare, curgeri mari de calcit şi domuri înalte. Numele a fost dat datorită înfăţişării formaţiunilor cristaliforme de pe tavanul galeriei, ce seamăna cu un candelabru imens.
“Are forma unei catedrale gotice, înaltă şi îngustă, flancată de coloane de 15-20 metri înălţime. Este un monument de arhitectură subterană unic în România”
Galeria „Paradisul” are spaţii generoase sprijinite pe coloane şi discuri, geometrii cristaline ascunse sub ochiuri de apă, depuneri diafane de ace, unice în peşterile noastre. Este impodobită cu baldachine, ce sunt într-un continuu proces de modificare.
Galeria “Paradisului” se sfârşeste neaşteptat, cu un pârâu de pastă fluidă, numit “laptele de lună”, de un alb nepământean, ce izvorăşte dintr-o crăpătura a calcarului.
Mai mult aici.