Organizația Mondială a Sănătății plasează cancerul mamar pe primul loc în topul tipurilor de cancer ale femeilor, iar 1 din 6 astfel de cazuri, la nivel mondial, este detectat în decada de vârstă 40-50 de ani. Nu degeaba recomandările de screening pentru cancer mamar, în România, prevăd efectuarea unei mamografii o dată la doi ani după împlinirea vârstei de 40 de ani. Ca în cazul oricărui tip nou de investigație medicală, în legătură cu mamografia circulă o mulțime de mituri, dar pe care le clarificăm cu ajutorul doamnei dr. Miruna Ispas, medic specialist imagistică la clinica Nativia.

De cancerul mamar se leagă niște statistici foarte încurajatoare: detectat la timp, când nici nu se simte la palpare, este vindecabil complet în proporție de 98% dintre cazuri; chiar și detectarea în stadiile incipiente ale cancerelor invazive se soldează cu o rată de supraviețuire la cinci ani de aproape 100%. Iar pentru o șansă la aceste statistici, există o recomandare foarte importantă, de la care nu se poate face rabat: mamografia efectuată o dată la doi ani după împlinirea vârstei de 40 de ani și, respectiv, anual după pragul de 50 de ani.

Deși atât de importantă în comportamentul de prevenție al femeii mature, mamografia se confruntă cu o imagine controversată și deformată, construită, în mod nejustificat, de o mulțime de legende urbane. Din fericire, specialistul ne ajută să repunem mamografia în drepturi pentru a încuraja tot mai multe femei să se supună aceastei investigații care le poate salva viața.

Dr. Miruna Ispas, medic specialist imagistică la Clinica Nativia, clarifică miturile despre mamografie:

Mamografia este periculoasă din cauza iradierii!” – FALS!

Da, iradierea este periculoasă, dar nu în cazul mamografiei. Cantitatea de raze X folosită în această investigație este mult mai mică decât cea a unei radiografii dentare, de exemplu. O mamografie obișnuită folosește o doză de radiații de 0,4 mSv, cea cu tomosinteză sau 3D – o cantitate de 0,5-1 mSv, iar personalul din domeniul imagisticii, care operează aparatura, se poate expune, în condiții de siguranță, la o doză de 50 mSv anual.

A, o radiografie dentară clasică expune pacientul la o doză de radiații de 5 mSv.

Este o procedură dureroasă!” – FALS!

Nimeni nu neagă că este inconfortabil să ți se strângă sânul între două plăci de metal, dar este mult să vorbim despre durere în acest caz. Intensitatea senzației de jenă, totuși, poate fi diferită de la caz la caz, în funcție de: dimensiunea sânului și consistența țesutului mamar, prezența unui chist, dacă pacienta se află la menstruație, cât de performant este aparatul cu care se face mamografia și cât de rapid este tehnicianul care îl operează. Totuși, câteva minute de disconfort o dată la doi ani pentru prevenția unei boli crunte pot fi trecute cu vederea.

Femeile fără simptome sau istoric familial de cancer la sân nu au nevoie de mamografie” – FALS!

Absolut incorect! Tocmai că scopul efectuării acestei investigații după vârsta de 40 de ani este să detecteze prezența cancerului înainte de simptome. Așteptarea apariției simptomelor înseamnă un tratament mai agresiv și o rată de supraviețuire mai redusă.

Referitor la istoricul familial: doar 5-10% dintre cancerele mamare apar în context ereditar, iar restul apar aleatoriu. Și, deși un stil de viață sănătos ne poate coborî riscul de cancer la sân, nu îl elimină de tot.

O mamografie e o mamografie, de ce să dau atâția bani pe una 3D?” – FALS!

Pentru că cea din urmă, denumită și mamografie cu tomosinteză, este mai sofisticată decât cea 2D: vizualizează țesutul mamar mai în detaliu, iar imaginile sunt mai precise. În plus, pacientelor cu țesut glandular dens li se recomandă tocmai acest tip de mamografie, iar cazuistica a arătat că această investigație a crescut cu 40% detecția cancerelor, scăzând considerabil rata de alarme false.

Orice cancer mamar poate fi detectat prin mamografie” – FALS

Din păcate, tehnologia nu a ajuns atât de departe: există un procent mic de cancere pe care această investigație nu le detectează, chiar și dacă este o mamografie 3D. De cele mai multe ori, situația apare în cazul pacientelor cu sâni denși care ascund cancere de mici dimensiuni. În funcție de anamneză, medicul le recomandă acestor paciente să facă și o ecografie sau, în unele situații, chiar RMN mamar.

O mamografie este suficientă, de ce să fac o dată la doi ani?” – FALS!

Pentru că aceasta este o metodă de detectare a cancerului, nu de profilaxie. Din păcate, un cancer se poate declanșa oricând, iar dacă medicul, în urma mamografiei, a anamnezei și evaluării clinice consideră necesar, va recomanda această investigație chiar mai des decât o dată la doi ani. Doar repetarea mamografiei la un interval corect ajută la depistarea cancerului într-un stadiu incipient.

Există investigații de detecție fără iradiere, voi apela la una!” – FALS!

Da, există, ecografia și RMN mamar, două metode excelente, dar nu sunt metode pentru detectarea precoce a cancerului de sân la populația generală, ci sunt folosite ca investigații complementare în cazul unui număr redus de paciente care prezintă un risc mare de a dezvolta această boală.

Cât despre metodele-minune despre care vuiește Internetul, termografia fiind cea mai celebră, acestea nu sunt acceptate de lumea medicală ca fiind alternative la mamografie pentru depistarea cancerului mamar.

Nu este injust ca o investigație care face atât de mult bine să fie atât de denigrată? Încă o dată, informarea corectă poate salva vieți. Tu când ar trebui să-ți faci următoarea mamografie?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *