Ce ar trebui să fac dacă am duhovnic, dar am găsit un alt duhovnic?

slujbe_talpalari_20

Dacă ai mai mulţi părinţi pe care îi iubeşti, nimeni nu te împiedică să te sfătuieşti cu toţi. Dar să ai totuşi o pia­tră de care să fii legat şi care să aibă un cuvânt decisiv.

Ce ar trebui să fac dacă am duhovnic, dar am găsit un alt duhovnic care simt că mă ajută mai mult duhovniceşte, îmi dă mai multă linişte? Simt că nu pot renunţa la nici unul, deşi sufletul trage mai mult spre al doilea.

– Iubeşte-i pe amândoi, şi nu trebuie să renunţi la nici unul. Vine cineva şi-mi spune: „Părinte, am trecut de la părin­tele cutare la cutare. Dar îmi este greu să mă despart de primul părinte”. Nici nu trebuie să te desparţi! Mergi, sfătuieşte-te, cine te opreşte? Părinţii nu făceau asta, să se despartă.

Nu toţi duhovnicii sunt iscusiţi în toate lucrurile. Acum hai să ne credem toţi vase ale Duhului Sfânt prin care curge harul aşa, chiar din gura lui Dumnezeu, şi toate câte le spunem, chiar din cer le spunem. N-am putea face asta, pentru că ştim că nu este aşa. Mai ales în vremea noastră, importantă, foarte importantă este experienţa. Deci avem ne­voie de duhovnici cu experienţă.

Sfântul Ioan Casian spune aceasta. Cineva a purtat un fel de luptă cu o patimă – să zicem Sfîntul Moise Arapul, care a fost ucigaş şi a luptat cu mînia. Altul a avut altă luptă. Dacă mergi la un părinte despre care ştii că este experimentat într-o luptă duhovnicească, nu greşeşti. Nu merg ca să ispitesc, nu merg ca să îl neglijez pe părintele meu, ci pentru că voiesc să cunosc.

Dovadă că aşa vedeau asceţii Ortodoxiei este cartea Convorbiri Duhovniceşti a Sfântului Ioan Casian, care nu este alt­ceva decât o carte de interviuri cu mari asceţi şi luptători din pustia Egiptului. Fiecare părinte prezintă un domeniu al tărâmului duhovnicesc. Unul vorbeşte despre curăţie, altul vorbeşte de dreapta judecată, altul vorbeşte despre citirea Sfintelor Scripturi şi aşa mai departe.

Aşa că, dacă ai mai mulţi părinţi pe care îi iubeşti, nimeni nu te împiedică să te sfătuieşti cu toţi. Dar să ai totuşi o pia­tră de care să fii legat şi care să aibă un cuvânt decisiv, care să ia o hotărâre atunci când trebuie să alegi o cale sau alta. De regulă, duhovnicii care ne plac, ne plac pentru că gândesc la fel unul cu altul. Şi duhovnicii ar trebui să gândească la fel, pentru că de aceea sunt duhovnici. Pentru că în ei lucrează Duhul Sfânt şi în Duhul Sfânt nu este dezbinare şi despărţire.

Dacă această dragoste pe care o ai pentru un duhovnic, doi, trei, te întă­reşte în credinţă, în dragoste, în ascultare şi smerenie şi îţi înmulţeşte dragostea faţă de ei, fără să îţi trezească con­tradicţii, că unul zice aşa, dar altul altfel, atunci îţi este de folos să primeşti sfaturi de la toţi. Dar, dacă în gândul tău apare dezbinarea, începi să-i compari, unul e mai bun, altul e mai rău, cutare a zis aşa, dar cutare a zis altfel, înseamnă că de acum ai intrat în ispită şi trebuie să o re­zolvi alegând pe unul dintre ei, pe care să-l asculţi. De ce? Pentru că mintea ta este încă neputincioasă, încă judeci după aparenţe şi nu poţi primi sfaturi de la mai mulţi, aşa cum făcea Sfântul Ioan Casian, cum făceau părinţii din pustia Egiptului.

(Ieromonah Savatie Baștovoi, Singuri în fața libertății, Editura Cathisma, București, 2009, pp.54-57)

sursa: doxologia.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Lumea Presei, lumeapresei.ro