Un preot portughez a învăţat limba română de dragul enoriaşilor săi români: ”Am luptat pentru un popor care mi-a fost trimis de Dumnezeu!”
Da, aceasta este o poveste de Crăciun, dar nu una despre darurile multicolore şi strălucitoare pe care ne aşteptăm să le găsim sub bradul împodobit, ci una despre sacrificiu, credinţă şi mai ales SPERANŢĂ. Este povestea singurului preot ortodox portughez, într-o ţară cu tradiţie milenară catolică: părintele Alexandre Bonito, păstorul unei bune părţi a comunităţii româneşti din Portugalia, a cărei bunăstare a pus-o de multe ori mai presus de binele personal..
Absolvent al Facultăţii de Iconografie a Universităţii Sorbona, părintele Alexandre Bonito este preot al Bisericii Ortodoxe Portugheze, aparţinând Patriarhatului Ecumenic al Constantinopolului, dar şi funcţionar public de profesie. În anii de studenţie a luat pentru prima dată contact cu cultura română prin cărţile scriitorului disident Constantin Virgil Gheorghiu, autorul operei „ A douăzeci şi cincea oră”, numit şi „ poetul lui Hristos şi al Românilor”. Au urmat trei vizite în România, începând cu 1975, printre care şi la Rădăuţi, judeţul Suceava, unde a fost invitat să rămână ca preot paroh, dar a refuzat, preferând să se întoarcă în Portugalia, alături de familie.
Un alt contact cu cultura româna l-a avut datorită controversatului Arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe din Statele Unite şi Canada, Valerian Trifa. Acuzat de procurorul federal general Robert Kennedy de implicare în Mişcarea Legionară din România, în timpul celui de-al II-lea război mondial, Arhiepiscopului Valerian Trifa i s-a retras cetăţenia americană. Arhiereul apatrid, s-a refugiat astfel, în 1983, în Portugalia, ţară cu tradiţie în oferirea multor aziluri politice, unele polemice, printre care şi lui Carol al II-lea al României şi amiralului Miklos Horthy . Despre expulzarea lui Valerian Trifa din SUA, generalul de Securitate Ioan Pacepa avea să afirme în memoriile sale, „ Orizonturi roşii”, că ar fi fost o uneltire a Securităţii împotriva unui disident influent, anti-comunist convins.
Dincolo însă de negura scandalului internaţional şi a dedesubturilor politice, preotul Alexandre Bonito a reuşit să vadă omul şi exilatul, căruia i-a oferit ospitalitate în buna tradiţie portugheză până la încetarea din viaţă a Arhiepiscopului, trei ani mai târziu. De la Arhiereul Valerian Trifa, părintelui Alexandre Bonito i-a rămas moştenire Sfânta Liturghie în limba română pe care o foloseşte şi în ziua de azi în biserică. Şi tot acesta avea să-i împărtăşească visul înfiinţării unei Biserici Ortodoxe Portugheze, care avea să se împlinească câţiva ani mai târziu.
”Am luptat pentru un popor care mi-a fost trimis de Dumnezeu”.
Biserica Ortodoxa Sfântul Nectarie, din Caselas, Lisabona, unde părintele Alexandre Bonito este preot paroh, este frecventată acum de imigranţi din ţările est-europene cu tradiţie ortodoxă: greci, ucraineni şi mai cu seamă români. Astfel, pe lângă limbile pe care le vorbea deja: portugheza, engleza, franceza şi spaniola, preotul a început să înveţe şi limbile credincioşilor care treceau pragul bisericii sale. De câţiva ani susţine slujbele în limba română, iar ocazional şi în greacă şi rusă. Dintre toate însă, limba română o vorbeşte cel mai bine şi a învăţat-o cu cel mai mare drag.
Mai multe aici.
Sursa: voceatransilvaniei.ro