Unul dintre cele mai frumoase ansambluri monumentale din Muntenia
La aproximativ 30 km de Piteşti se află unul dintre cele mai frumoase ansambluri monumentale din Muntenia, curţile fortificate „Mareş Băjescu“ şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul Băjeşti, judeţul Argeş. Umbrit de proletcultism în deceniile trecute, în ultimii ani, întregul ansamblu şi-a redobândit strălucirea de odinioară.
După aproape patru veacuri, măreţia şi frumuseţea ansamblului fortificat al marelui ban Mareş Băjescu au fost umbrite atât de trecerea firească a timpului, cât mai ales de petrecerea temporară a unor oameni care nu au înţeles mai nimic din rostul moştenirii lăsate de înaintaşi, de felul cum trebuie ea păstrată şi dăruită mai departe urmaşilor, pentru ca apoi fiecare să cunoască cine este şi care este calea de urmat.
În urmă cu doar câteva decenii, activiştii de partid au demolat cu buldozerul aproape tot ceea ce se mai păstra din vechiul conac al marelui ban Mareş Băjescu şi au luat cărămizile pentru a-şi ridica ei case. Probabil că, prin demolarea clădirii simbol a comunităţii, ei doreau să şteargă renumele lui Mareş Băjescu, ce rămăsese în conştiinţa băjeştenilor, pentru a-şi făuri ei renume, iar mândria băjeştenilor să fie îndreptată înspre activităţile partidului.
Ca nişte nepricepuţi, au retezat falnica coroană şi secularul trunchi, dar nu au ştiut că în rădăcini stă toată puterea. Au crezut că totul va trece în uitare, că totul se va cufunda într-un somn adânc, numai că, în trupul muribund al ansamblului feudal fortificat inima lui nu a încetat niciodată a zvâcni cu putere. Inima aceasta este tocmai biserica din interiorul ansamblului monumental, care atât timp cât va mai dăinui, ea va trezi la viaţă conştiinţele sătenilor din Băjeşti, cât şi ale celor care se vor învrednici să o vadă. Această biserică de secol XVII a înălţat mereu inimile băjeştenilor şi tot ea, în vremuri grele, a hrănit şi întărit noi vlăstare care să pomenească pentru veşnicie numele familiei Băjescu, ai cărei membri sunt reprezentaţi în registrul de jos al picturii, atât în pronaos, cât şi în naos, de parcă ar cere, împreună cu ceata sfinţilor, milă şi îndurare de la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor şi a tuturor urmaşilor lor.
Fresca originală, realizare a lui Tudoran zugravul
O moştenire de seamă pe care membrii familiei Băjescu au lăsat-o urmaşilor lor a fost mai ales biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, cu splendida pictură realizată în stil bizantin între anii 1666 şi 1669 de către Tudoran zugravul, precursor al şcolii lui Pârvu Mutu. Pictura este frescă originală, cu scene frumoase şi valoroase, aşa cum numai acei zugravi din secolele trecute au reuşit să îmbine culorile cele mai intense şi să folosească cele mai bune materiale, existente în vremea aceea. Acest Tudoran zugravul a surprins în programul său iconografic foarte bogat şi impresionant teme care să provoace mişcarea inimii şi întoarcerea minţii privitorului, precum iadul şi Raiul sau întreg drumul Crucii Mântuitorului, iar chipurile tuturor sfinţilor radiază căldură, lumină şi pace, cum rar se mai pictează astăzi în bisericile noastre. Înconjurat de atâta frumuseţe, am simţit că s-ar fi coborât cu toţii din cer pentru a ne arăta că transfiguratele lor chipuri sunt doar o umbră a celor viitoare şi veşnice.
Alături de temele iconografice menţionate mai sus, se mai pot vedea în pronaos cele şapte sinoade ecumenice, dar şi alte scene deosebite, precum somnul lui Iisus şi arhidiaconul Roman.
Astăzi, atât lăcaşul de cult, cât şi zidurile împrejmuitoare au fost consolidate, restaurate şi aproape totul arată ca la început. Însă, până acum aproximativ trei decenii, întregul ansamblu era într-o stare avansată de degradare. Apa s-a infiltrat în zidurile dimprejur, precum şi cele ale bisericii, iar pictura originală a fost afumată şi acoperită treptat de straturi de murdărie şi igrasie. „În anul venirii mele la Băjeşti ca preot, 1987, toate se aflau într-o stare de degradare. Din cauza aprinderii lumânărilor în interiorul bisericii, fumul s-a impregnat în pictură, încât nu se mai distingea nimic. De atunci am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru ca întreg ansamblul să fie restaurat, iar acest lucru nu a fost uşor. În primul rând, când a trebuit ca pictura să fie spălată de fum, pictorii restauratori au întâmpinat o mare problemă. Între anii 1955 şi 1956 a fost spălată pictura, dar a fost o execuţie rudimentară, cu săpun de ţară, care conţine sodă caustică şi grăsime animală, ceea ce a făcut ca grăsimea să se îmbibe în frescă, iar fumului să-i fie foarte uşor să se aşeze şi să formeze o crustă. Din această cauză, restauratorii au dat de zone la care trebuiau să stea o singură zi ca să îndepărteze cu bisturiul o suprafaţă de doar 30 cm pătraţi. Aşa am fost nevoit să fac rost de amoniac şi alte substanţe chimice care să uşureze procesul de restaurare. De exemplu, pentru cazeina de calciu a trebuit să opresc pentru o singură zi aprovizionarea magazinelor din Câmpulung Muscel cu brânza de vaci degresată, având nevoie de cele 20 kg. Lucrările nu s-au oprit aici. A fost nevoie de înlocuirea în totalitate a acoperişului, apoi ample lucrări de restaurare şi consolidare, după ultimele metode folosite la noi în ţară. Astfel că pentru stoparea igrasiei s-a folosit metoda freez teq, s-a pus piatră de vratza, încălzire centrală, concomitent cu restaurarea interioară şi exterioară a bisericii, s-a lucrat şi la cele două turnuri de nord-est şi sud-vest, aflate şi astăzi în proces de restaurare. Astăzi, mai este nevoie de realizarea scării de acces la turnul pătrat, de pus paratrăsnete la cele două turnuri, instalaţia electrică şi, de jur împrejurul zidului de incintă, trotuar pentru captarea şi colectarea apei“, a precizat pr. Constantin Marinescu, parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului“, Băjeşti.
Mai multe aici.
sursa: ziarullumina.ro