Pe 8 septembrie, întreaga creștinătate celebrează cu mare bucurie Nașterea Maicii Domnului, prima sărbătoare importantă din cursul Noului An Bisericesc, care a început la data de 1 septembrie.
Prăznuirea Nașterii Fecioarei Maria este cunoscuta în tradiția populară ca Sânta Maria Mică și a fost rânduită în a opta zi din Anul Nou Bisericesc, iar cifra opt reprezintă simbolul veșniciei, al vieții fără de sfârșit.
Numele de Maria este cel mai popular prenume feminin, întâlnit pe toate continentele. Larga răspândire a veneratului nume este în legătură directă cu personajul biblic. Lingviștii consideră că numele de Maria provine din limba ebraica, unde Maryam sau Miryam înseamnă împărăteasă, frumoasă și cea aleasă.
În ziua următoare, pe 9 septembrie, creștinii îi prăznuiesc pe Drepții Dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana. În Noul Testament nu regăsim amănunte referitoare la evenimentul Nașterii Maicii Domnului. În schimb, informații numeroase despre originea și copilăria Fecioarei Măria sunt relatate în evangheliile aprocrife, în special în Protoevanghelia lui Iacov, care datează din secolul al II-lea.
Într-un capitol special al acestei evanghelii, scris în preajma anului 140, cercetătorii prezintă amănunte referitoare la originea Maicii Domnului și la Nașterea acesteia care s-a petrecut în mod miraculos. Părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana, erau oameni cu credință în Dumnezeu. Timp de 20 de ani ei au dus o viață nepătata, dar sufereau că, deși erau trecuți de prima tinerețe, casa lor nu a fost binecuvântată cu un prunc. În rugăciunile tainice, de zi cu zi, Ioachim și Ana îl rugau pe Dumnezeu să le împlinească dorință.
Pentru că nu aveau copii, Ioachim și Ana erau ironizați de semenii lor din comunitatea în care trăiau. În acea vreme, despre familiile care nu aveau urmași se spunea că erau blestemate. Mai mult, documentele care semnalează aspecte din Viața Maicii Domnului, menționează că atunci când Ioachim și Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie au mers la Templu să ducă o jertfă, care se împlinea după Legea Veche. Cu acest prilej, Ioachim și Ana au fost umiliți de Marele Preot al Templului care le-a refuzat public jerfa, numindu-i blestemați.
După umilința suferită în public, Ioachim și Ana au hotărât să -l implore din nou pe Dumnezeu să devină părinți și să le dăruiască un copil sănătos. Atunci, Ioachim i-a spus soției sale:” Mă duc la munte la niște păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”. În același timp, Ana se ruga acasă, cu durere în suflet, adresându-se lui Dumnezeu: ” Doamne , Atotțiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd. Da-mi și mie roadă pântecelui meu și nu mă lasă să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu sau fiică, îl voi închină Ție cu toată inimă, și-l voi da să slujească în biserică slavei Tale” (I, Regi 1, 11).
La scurt timp, Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soți, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată de Dumnezeu. Ioachim a aflat primul că Tatăl Ceresc le-a împlinit dorința și vor avea un prunc. Apoi, a fost vestită Ana:”Căci iată, vei zămisli și vei naște pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Și se va numi Măria”. Și tot Arhanghelul Gavriil le-a mai spus:”Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale și va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1,4-23). Pentru a-i mulțumi Tatălui Ceresc pentru milostenia pe care le-a arătat-o, când Măria a împlinit vârstă de trei ani, Ioachim și Ana și-au împlinit promisiunea : au dus copilă la Templu fiind consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.
Tradiții și obiceiuri pentru spor și sănătate
În jurul acestei sărbători s-a împletit o salbă de tradiții care s-au transmis din generație în generație. De-a lungul secolelor, moșii și strămoșii noștri le-au respectat fiind convinși că, împlinind aceste tradiții ei vor fi mai sănătoși, vor avea spor în munca lor, iar în gospodariile lor se va aduna belșugul.
Se cinstesc „Zilele sacre”
În dimineața sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoană Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Maicii Domnului să le dăruiască sănătate și să le binecuvânteze căminul cu roadele recoltei din acel an.
În tradiția populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau „Cercurile Sfintei Marii”. De aceea, femeile care vor să nască ușor este bine să se roage Fecioarei Maria și Drepților părinți Ioachim și Ana, prăznuiți în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare ușoară a pântecului”.
Tradiția spune că aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, însoțite de fapte bune: acum se împart ofrande săracilor: struguri, nuci, pâine preparată în casă, pentru că în familia respectivă să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii familiei să fie sănătoși.
Nu se prepară mâncare gătită
Potrivit tradiției, îndeosebi în zonele rurale, se ține seama de o veche datină: pentru a alunga ghinionul și boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră și, în următoarele două zile, nu prepară mâncare gătită. Se crede că bărbații care încalcă această tradiție se vor răni, iar femeile se vor confrunta și ele cu diferite necazuri: li se arde mâncarea pe foc sau, și mai rău, cratița cu mâncare se răstoarnă peste copii provocându-le arsuri. La sate îndeosebi, mamele respectă cu sfințenie această tradiție; se crede că în acest mod, mamele își apăra copiii de nenorociri, de arsuri și de răceli.
Totodată, există riscul ca stăpânii casei care nu țin seama de obiceiurile strămoșești să se îmbolnăvească de boli care să-i lase infirmi sau să aibă parte de pagube însemnate – să ia foc o bună parte din bunurile agonisite de familie de-a lungul timpului.
Ce spune Calendarul popular
În calendarul popular, praznicul Nașterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre două anotimpuri-sfârșitul verii și începutul toamnei.
Rândunelele pleacă spre țări mai calde, în timp ce șerpii și gândacii se ascund în pământ, speriați de schimbarea vremii, care se răcește.
De la această dată, în mediul rural se dă startul pentru începerea lucrărilor agricole de toamnă.
În același timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei și orzului. Tradiția spune că, în localitatea în care lucrările agricole încep a două zi după praznicul Nașterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate și se va adună sporul în casele tuturor gospodarilor.
În ziua acestui praznic împărătesc, gospodinele trebuie să respecte sărbătoarea: să nu spele rufe și să nu măture prin gospodărie, pentru a ține departe de casă orice rău.
Se aprinde candelă la icoana Maicii Domnului și se lasă să ardă pe tot parcursul zilei, pentru că în viață acelei familii să fie zile senine.
Gospodinele vor împodobi icoana Maicii Domnului cu flori adunate din grădină sau cumpărate de la persoane religioase.
De acum începe culesul legumelor, se evaluează recolta, se culeg și ultimele plante și fructe de leac. Pentru efectele lor terapeutice, aceste leacuri vor fi păstrate în farmacia casei.
sursa: ortodoxia.rol.ro