In primavara anului 2014, in drumul spre Atena, ne-am hotarat sa alocam ceva timp si vizitei unui oras din estul Greciei. Fuesem in Salonic, fusesem in Halkidiki, dar nu mai spre est. Si am hotarat ca orasul Kavala merita!
Drumul l-am facut cu masina, pe traseul nou: Bucuresti – Veliko Tarnovo – Nova Zagora – Silvengrad, am iesit din Bulgaria si in Grecia am luat-o un pic prea mult spre Turcia, asa ca am mers spre Alexandropolis si apoi Kavala.
Cazarea a fost in centrul orasului, la hotel Galaxy, aflat chiar pe faleza. Camere mari, spatioase, curate si cu o vedere superba asupra orasului si a golfului. Ca in toate deplasarile ne-am rezervat doar micul dejun, pe care-l serveam la ultimul etaj al hotelului. Terasa inchisa oferea o imagine grozava asupra locurilor in timp ce serveam un mic dejun gustos si variat. Atat despre cazare si mic dejun. Despre mancare am sa mai spun doar ca merita sa incercati si taverna:”To Tygani” (La Tigaie), aflata pe stradutele din spatele hotelului si unde se manaca foarte bine peste proaspat, bineinteles facut la tigaie. (Am mancat un barbun foarte bun).
Dupa odihna bine meritata, a doua zi am pornit sa cunoastem cate ceva din acest minunat oras. Desi eram in aprilie, vremea era superba numai buna sa colindam pe stradutele mici si pitoresti.
Am pornit de la malul marii si urcand pe stradutele petruite ce duc spre Castel, ne-am “pierdut “ admirand in stanga si in dreapta, oprind cate putin pentru fotografii si chiar pt. o cafea (la o frumoasa cafenea cu terasa deschisa la mare). Am trecut pe langa apeduct, am vazut putin din exterior Imanetul – hotelul de lux facut in fosta scoala musulmana si…am ajuns. Intrarea in Castel se plateste, nu retin aproape niciodata cat, dar nu cred ca este un tarif foarte mare. Vizitarea Castelului trebuie sa fie un obiectiv principal in vizita noastra in Kavala, nu numai pentru istorie ci si pentru superba panorama asupra orasului.
De pe zidurile Castelului, Kavala ti se asterne la picioare, cu casele albe ce si-au pus “caciuli” rosiatice, cu marea azurie si vaporele sau barcile pescarilor ce nu contenesc sa opreasca in port. Am continuat si am ajuns in fata casei si a statuei lui Mehmet Ali. Casa nu poate fi vizitata asa ca ne-am multumit cu plimbarea printre casele cu gradinitele pline de flori de mac, cu portocali in floare dar si cu fructe coapte. Am admirat marea si pe cealalta parte a peninsulei si ne-am intors pe faleza pentru a lua cina la una dintre numeroasele taverne ce erau deja pregatite (eram in aprilie) pentru asi primi oaspetii. La taverna aleasa nu aveau meniu si prima reactie a fost sa ne ridicam si sa plecam, dar ospatarul a insistat sa ramanem si sa acceptam ce ne recomanda el. Si a fost foarte bine!
Kavala mi-a placut si in drumul spre Atena trebuia sa mai completam cu ceva si am ales site-ul Filipi. Nu am sa dau prea multe detalii istorice (ar trebui sa caut datele si cred ca fiecare o poate face), dar o sa va recomand cu caldura sa-l vizitati daca ajungeti in zona. Este locul in care Sf. Pavel a vorbit filipinilor si locul unde a aparut prima comunitate crestina din Europa. Site-ul ofera vizitatorilor un amfiteatru bine pastrat (si refacut) ruinele unor bazilici, a unui forum si a unui templu, fragmente de mozaic si coloane inca in picioare. Plimbarea in timp ne ajuta sa ne cunoastem poate mai bine si poate sa fim si mai buni!
Sursa: amfostacolo.ro