Pe lângă un povestitor genial, un dascăl cu chemare şi un prieten de nădejde, Ion Creangă a fost şi un amant focos. Veselul humuleştean iubea cu năbădăi femeile din târgul Ieşilor, fără să-l oprească nici sutana, nici nevasta şi în niciun caz scrupulele.
Ion Creangă, veselul humuleştean care a populat universul literaturii universale cu inegalabilele sale personaje, a rămas cunoscut ca un scriitor genial, prieten de nădejde, dar şi un pedagog de excepţie. Cu toate acestea, în spatele imaginii de individ bonom, puţin greoi şi aşezat, se afla un diacon răzvrătit, un om cu vederi politice reacţionare, un mare amator de vin şi, în primul rând, un amant focos. Culmea, imaginea lui Creangă nu a fost asociată niciodată cu cea a iubăreţului, cum a fost cazul lui Eminescu sau al lui Caragiale. Femeile nu au încăput niciodată în imaginarul popular, asociat lui Ion Creangă, afară poate de iubirea inocentă din copilărie pentru Smărăndiţa. Cu toate acestea ”Popa Smântână”, cum era cunoscut în târgul Ieşilor, din ceea ce spun criticii şi biografii despre viaţa sa, îi întrecea în aventuri şi amantlâcuri dubioase pe mult mai faimoşii într-ale amorului ”Nenea Iancu” şi Eminescu.
Proaspăt căsătorit umbla după călugăriţe
Humuleşteanul şi-a dovedit veleităţile de amorez, imediat după căsătorie. Culmea, în loc să petreacă cu proaspăta soţie, Ileana, vestea hirotonosirii, diaconul de 22 de ani şi-a luat prietenul Gheorghe Ienăchescu, şi el proaspăt hirotonisit, şi a dat iama pe la mănăstiri. Nu căuta să-şi mângâie sufletul, ci, se pare, poftele trupeşti. Mai precis, Creangă avea o anumită pasiune pentru călugăriţe şi, în special, pentru una de neam boieresc, pe care o chema Evghenia. ”Anecdota spune că, nu mult după hirotonisire, Creangă şi cu Ienăchescu au plecat să dea singuri, fără diaconiţe, o raită pe la mănăstiri şi că, într-una dintre ele, Creangă cunoscu o tânără maică Evghenia, de neam boieresc, frumoasă, sprinţară şi foarte bogată, cu care tânărul diacon ar fi având cândva oarecare legături”, scria George Călinescu în lucrarea sa ”Viaţa şi opera lui Ion Creangă”.
Deşi, destrăbălările lui Creangă pe la mănăstirile unde sălăşluiau fără voia lor în apartamente luxoase fetele de boier, cărora părinţii nu le-au putut oferi zestre suficientă, sunt bârfe ale contemporanilor lui Creangă, criticul George Călinescu tinde să creadă că totul este adevărat. ”Creangă nu putea ţine în chip deosebit la o nevastă luată din socoteli profesionale, şi de-ar fi ţinut, nestatornicia lui la femei şi, în toate, e o latură a caracterului care i se dezvăluie încă din copilărie ”, adăuga George Călinescu în aceeaşi lucrare. Cât despre pasiunea pentru , călugăriţe, Creangă mărturiseşte personal, spunând în spirit de glumă că a prins ”gust de călugărie”. ”Că diaconul Creangă s-ar fi dus pe la mănăstiri în scop de petrecere şi că ar fi putut avea chiar şi unele legături sentimentale, fiind atunci un tânăr plăcut la vedere, este un lucru ce poate n-a fost, dar care n-ar fi de mirare”, ţinea să precizeze Călinescu. Tot criticul spune că diaconul a mai avut o relaţie extraconjugală cu o maică, Evlampia, care i-ar fi născut lui Creangă un copil, pe Valeriu, care a murit la doar 15 ani.
sursa: adevarul.ro
Citeste mai mult aici.